Mesaj din partea președintelui
Într-o societate fluidă, în care totul se mișca foarte repede, de parcă timpul s-a comprimat, este important să ne întoarcem atenția către noi și cei din jurul nostru. Ultimul an ne-a amintit despre cât de importante sunt relațiile cu cei din jurul nostru și ne-a învățat că fiecare zi poate fi o celebrare a cunoașterii și bunăstării sinelui.
Luna noiembrie ne aduce mari bucurii și realizări. Este perioada în care organizăm evenimentul nostru anual, conferința dedicată stării de bine în educație. Anul acesta, evenimentul a avut loc în data de 5 noiembrie și ne-am bucurat să vedem că peste 250 de persoane au fost prezente în sală, iar pe rețelele sociale, evenimentul a fost urmărit de circa 12.000 de utilizatori.
Plini de emoții și de nerăbdare, am început evenimentul în jurul orei 09:00 cu un scurt discurs al prezentatorului și al doamnei Simona Baciu, moment în care am încercat să setăm tonul conferinței. Au fost ascultate mesajele înregistrate ale doamnei Ministru al Educației, Ligia Deca, precum și pe cel al lui Daniel Shapiro, profesor la Harvard Medical School, fondator și director al Programului Internațional de Negociere de la Universitatea Harvard. În aceeași parte a evenimentului, am avut onoarea de a citi scrisoarea Majestății Sale Margareta, Custodele Coroanei Române, care și-a exprimat gândurile cu privire la inițiativa noastră.
Primii care au urcat pe scenă au fost keynote speakerii ce ne-au inspirat prin discursurile lor. Gilda Scarfe ne-a vorbit despre importanța Studiului Starea de Bine a Profesorilor din România, studiu realizat de Fundația Transylvania College și Positive Ed, în colaborare cu Harvard Flourishing Center. A urmat Oana Moșoiu, lector universitar la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea din București, care ne-a vorbit despre importanța introducerii sentimentului de apartenență și menținerea acestuia în cadrul organizațiilor pentru eficientizarea proceselor.
Gilda Scarfe, Director și fondator al proiectului de consultanță educațională Positive Ed
Oana Moșoiu, Lector Universitar la Facultatea de Psihologiei și Științele Educației București
Carmen Petcu, General Manager la De’Longhi România, a fost cea care a introdus un nou concept, „triunghiul responsabilității”, unde fiecare dintre noi poate fi unul dintre „vârfurile” acestuia și poate avea un impact asupra celorlalți părți implicate.
Carmen Petcu, General Manager De’Longhi Romania
Ultimul keynote speaker a fost Barbara Bulc, CEO al unui grup non-profit colaborativ numit SDG Colab și al grupului de consultanță Global Development din Geneva, Elveția. În România, ea conduce co-proiectarea laboratorului OurCluj, fapt pentru care ne-a prezentat noi modalități de a crea o cultură a apartenenței în Cluj.
Barbara Bulc, Fondator și CEO SDG CoLab, Fondator și Președinte Global Development, Ambasador Reboot the Future
Panelul de discuții Perspective pentru Educație a fost cel care a analizat contextul actual al stării de bine în educație, dar care a conturat și un plan de viitor pentru susținerea stării de bine în școlile din întreaga țară. Activitatea a fost posibilă datorită celor 7 invitați care au expus, prin prisma experiențelor lor, punctele de vedere ale specialiștilor sau ale reprezentanților unor comunități reprezentative pentru subiectul discuției: Monica Anisie, Marinela Marc, Adrian Opre, Emilia Botezan, Carmina Trâmbitaș-Vakulovski, Adria Berari, Ioan Pristavu.
Ceea ce a contribuit la conturarea unor perspective ample a fost diversitatea. Fiecare invitat a tratat subiectele abordate prin prisma experiențelor profesionale, ceea ce ne-a ajutat la crearea unui plan de viitor pentru prioritizarea stării de bine în școli.
Toate cele discutate în activitățile anterioare au reprezentat fundamentul teoretic al stării de bine și al sentimentului de apartenență. Ateliere au fost cele care au contribuit la fixarea acestor cunoștințe, precum și la punerea lor în practică, astfel încât să fie cât mai ușor de implementat în sala de clasă.
Tematicile atelierelor au fost stabilite în acord cu tema conferinței: crearea unei culturi a apartenenței în școli. Împreună, am învățat despre tehnicile și practicile care facilitează întregul proces de implementare și susținere, fiind abordate teme precum: mental toughness, mecanisme psihologice și parentale implicate în burnout-ul elevilor, valorile personale și comune, strategii de dezvoltare personală adresate cadrelor didactice, strategii comportamentale pozitive, strategii pentru crearea unui mediu sigur de învățare, ș.a.
Panelul de discuții „The Importance of Belonging in Schools. Create a Culture of Belonging” a fost cel care a încheiat evenimentul. Împreună, am analizat exemple de bune practici din partea specialiștilor din Statele Unite ale Americii. Au fost alături de noi: Susan Shapiro, dr. Laura Turner-Essel, Edie Myhre și Simone Sawyer.
Conferința ”Învățăm Împreună. Creăm o cultură a apartenenței în școli” a fost promovată în mediul online pe paginile de social media Transylvania College Foundation și Inim Institute – unde a avut loc și transmisia live a conferinței, precum și pe paginile partenerilor, sponsorilor și speakerilor invitați.
Evenimentul creat pe Facebook a avut un impact asupra de aproape 40.000 de utilizatori și a primit 1.635 de răspunsuri de participare.
Rezultate transmisie live: impact 12.600, interacțiuni 3.600, vizualizări 11.900.
Conferința Învățăm Împreună. Creăm o cultură a apartenenței în școli a fost un real succes pentru noi, iar acest fapt a rezultat nu doar rezultatele obiective, ci și din reacțiile fiecărui participant. „Felicitări pentru tot ce faceți!” am auzit pe tot parcursul evenimentul, ceea ce ne-a motivat să duce la bun sfârșit evenimentul, dar și să pregătim un nou eveniment anul viitor: o nouă conferiță dedicată stării de bine în educație.
Vă mulțumim vouă, tuturor, pentru că ne-ați fost aproape și ați crezut în noi!
Cu recunoștință,
Echipa InIm Institute
În urmă cu mai mulți ani, împreună cu prietena mea Susan Shapiro, am început să căutăm răspunsuri la întrebările: ce ne face pe noi să fim motivați?; cum ne găsim resursele ca să ne continuăm călătoriile spirituale?. Într-o societate fluidă, în care totul se mișca foarte repede, de parcă timpul s-a comprimat, este important să ne întoarcem atenția către noi și cei din jurul nostru. Toate aceste răspunsuri și concepte stau la baza proiectului The Teacher Within, astăzi fundația unui program național de training pentru profesori.
Se spune că noi, prin firea noastră socială, ne dezvoltăm și evoluăm în grupuri și comunități: de la familie și grupurile de prieteni, pe plan personal, până la instituții de învățământ și locuri de muncă, pe plan profesional. Sentimentul de apartenență ne ghidează în dezvoltarea relațiilor sănătoase și armonioase în mod direct, cu cei din jurul nostru, și în mod direct, cu noi înșine.
Având acest context, Fundația Transylvania College, în parteneriat cu Tapestry Intergenerational Education Foundation și Universitatea Stanford, a dezvoltat cei 8 piloni ai apartenenței ce pot fi implementați în școli și în mediile profesionale, cu scopul de a crea o cultură a apartenenței.
Sentimentul de apartenență se formează odată cu obținerea atenției, înțelegerii, acceptării, respectului și sprijinului din partea membrilor grupului, precum și prin acordarea aceleiași nivel de implicare ca cel primit. Nevoia de a aparține unui grup poate duce, de asemenea, la schimbări în comportamente, convingeri și atitudini, pe măsură ce oamenii se conformează normelor și așteptărilor grupului.
Efectele pozitive ale apartenenței justifică nevoia oamenilor de a adera la diferite grupuri și comunități. Câteva dintre ele sunt: stimularea motivației proprii, apariția entuziasmului și a bucuriei, creșterea încrederii și stimei de sine, ș.a. Toate acestea, la un loc, asigură starea de bine socio-emoțională și mintală pe termen lung, a fiecărui individ din grup.
Sentimentul de apartenență la un grup sau o comunitate apare în timp, gradual, pe baza a 8 piloni: siguranță, empatie, compasiune, solidaritate, reciprocitate, respect, valori comune și validare. Cu siguranță toți acești termeni sunt bine cunoscuți, dar de această dată, puși într-un context, la un loc, ajung să formeze un întreg: apartenența.
Chiar dacă ni se pare neimportant, un zâmbet contează enorm. Încearcă să practici următorul exercițiu și să analizezi rezultatul: întoarce-te la dreapta, apoi la stânga, și dăruiește un zâmbet din suflet. Care sunt reacțiile celor din jur? Dar tu, ce ai simțit?
Sentimentul de apartenență ia naștere în mediile care ne conferă siguranță, în care ne dezvoltăm încredere și simțim bucurie. Când trăim în siguranță, simțim pacea minții și a sufletului și ne ancorăm în momentul prezent.
Dar cum putem să creăm un loc în care să ne simțim în siguranță? În primul rând, înconjurându-ne de oameni care ne oferă empatie, compasiune, solidaritate. Noi, la rândul nostru, pentru a consolida acest mediu, oferim reciprocitate. Concluzia la care ajungem prin aceste acțiuni, pe care le întreprindem în mod voluntar, este că relațiile sănătoase contează.
Atunci când înțelegem că percepția noastră nu este singura, reușim să vedem și situația celuilalt, din perspectiva pe care interlocutorul o expune. Prin empatie înțelegem că percepția noastră nu este singură. Când suntem solidari, recunoaștem situația dificilă prin care o altă persoană trece, moment în care transpunem în povestea transmisă. După ce înțelegem prin ce trece cealaltă persoană, mental, emoțional sau fizic, prin compasiune, oferim ajutor și sprijin.
Primii 4 piloni întăresc relațiile bune în familii, căsnicii, grupuri de prieteni, colegi. Iubirea, de asemenea. Cei 4 piloni ne învață să fim flexibili, să acceptăm că suntem diferiți și să facem pentru alții lucruri care aduc bucurie și apreciere.
Reciprocitatea este, de fapt, cuvântul care stă la baza regulii de aur a creștinătății, filosofiei și eticii – comportă-te cu cei din jur, așa cum ai vrea ca ei să te trateze pe tine. Reciprocitatea, această convenție socială și parte indispensabilă inclusiv în primele modele ale comunicării, regăsită sub forma „feedback-ului”, indică permanent gradul de implicare a fiecărui individ care formează grupul sau comunitatea din care facem parte.
Cel de-al șaselea pilon, respectul, este, de asemenea, foarte important. Când suntem în siguranță, ne respectăm pe noi și pe cei din jurul nostru, făcând acte de bunătate și iubire.
Respectul este una dintre cele mai importante valori morale ale fiinţei umane și fundamentează interacţiunile sociale armonioasă. Una dintre cele mai importante premise cu privire la respect pornește de la faptul că, pentru a fi respectat, este necesar să ştim sau să învăţăm să respectăm, să-l înţelegem pe celălalt, să îi preţuim nevoile, interesele și valorile.
Care este, pentru noi, cea mai importantă valoare? Când ne găsim scopul sau drumul în viață, suntem, de fapt, susținuți, în orice moment, de valorile noastre. În acest context, sentimentul de apartenență apare odată ce împărtășim valori comune. Simțim că rezonăm cu cei din jurul nostru și ne identificăm propria persoană în caracteristicile, planurile, gândurile celor care formează grupul.
Ultima, dar nu cea din urmă, validarea, este cea care le leagă pe toate: de la a avea un mediu sigur, la a ne manifesta empatia, compasiunea, solidaritatea, etc. Când ești validat, primești un semn de recunoaștere și acceptare din partea celeilalte persoane, care-ți înțelege gândurile, sentimentele, comportamentele. De fapt, îți arată empatie, compasiune, solidaritate, reciprocitate și respect.
Datorită prietenilor, donatorilor și sponsorilor noștri am putut susține Școala Blue and Yellow din Cluj-Napoca. Cu fondurile primite, am achiziționat rechizite, cărți, tablete pentru elevi și computere pentru profesori. Pe lângă rechizite, cei 80 de elevi înscriși la Școala Blue and Yellow au primit zilnic micul dejun și prânzul. 40 de elevi din liceu și gimnaziu au primit tablete noi și 6 profesori au primit computere. De asemenea, am reușit să angajăm 6 profesori ucraineni.
La sfârșitul anului școlar, a fost organizată o festivitate de absolvire pentru a celebra cele 4 luni petrecute împreună.
În urma lansării primei ediții a cărții Blue and Yellow – Hope for Ukraine în România, au fost tipărite 1.000 de exemplare, cu sprijinul T.I.E.F. Cărțile au fost distribuite în toată țara, de la școli până la centre și tabere pentru refugiați ucraineni. Cărțile i-au ajutat pe copii să-și exprime sentimentele și emoțiile în timp ce colorau, desenau sau scriau propriile lor povești.
Cele 13 județe în care au ajuns cărțile sunt: Cluj, Zalău, Satu Mare, Călărași, Ilfov, Mureș, Prahova, Sibiu, Bacău, Brașov, Buzău, Galați, Botoșani.
În lunile aprilie și mai, am conceput împreună cu specialiștii în traumă ai echipei T.I.E.F din S.U.A, un training despre traume și efectele războiului. Acesta a fost creat pentru profesorii și părinții ucraineni și români. Principalele obiective ale trainingului au fost acelea de a identifica semnele traumei asupra copiilor și de a crea activități care să îi ajute să se integreze în comunități noi, astfel încât să se simtă în siguranță.
Au fost organizate 4 traininguri, dintre care unul la Cluj-Napoca și 3 în mediul online. În total, au participat 3.000 de profesori.
În perioada aprilie-iunie, au fost organizate cursuri de limbă română și engleză pentru părinții ucraineni, cu scopul de a facilita integrarea în diferite comunități și medii. Fiecare curs a fost un program intensiv de limbă ce a durat o lună, cu 6 ore de curs în fiecare zi, de luni până vineri. Cursurile au fost oferite de specialiști în limbi străine din București. În total, au fost 80 de participanți prezenți la cele două cursuri organizate .
În cadrul cursurilor, participanții au primit și cartea Blue and Yellow – Hope for Ukraine.
În perioada 20-25 iunie a avut loc tabăra de vară We are One!, dedicată copiilor ucraineni și părinților acestora. În cadrul taberei au fost desfășurate activități care au încurajat persoanele prezente să vorbească despre experiențele dificile cu care se confruntă, emoțiile și nevoile lor. Totodată, în programul zilnic au fost incluse și activitățile distractive și creative, care au adus atmosfera specifică taberelor de vară.
Cu o experiență de peste 25 de ani în organizarea de activități extracurriculare, Fundația Transylvania College s-a alăturat misiunii de susținere emoțională a refugiaților din Ucraina. Sub îndrumarea Simonei Baciu, o echipă de experți din Statele Unite ale Americii, Polonia, Marea Britanie și România a identificat principalele nevoi ale persoanelor refugiate și a ajuns la conturarea unui nou proiect destinat persoanelor afectate de evenimentele din Ucraina. În acest mod a luat naștere cartea „Blue and Yellow – Hope for Ukraine”, scrisă în limba engleză, ucraineană, română, poloneză, rusă și cehă. Exemplarele cărți vor fi distribuite gratuit persoanelor refugiate în România și se va desfășura în decursul lunilor aprilie și mai ale acestui an.
Scopul cărții de colorat „Blue and Yellow – Hope for Ukraine” este de a oferi suport emoțional copiilor și adulților marcați de evenimentele tragice, apărute odată cu izbucnirea conflictului militar din Ucraina. Cartea este dedicată tuturor persoanelor refugiate sau a celor aflate în proximitatea zonei de conflict, indiferent de vârsta pe care o au și locul din care vin. Simona Baciu, membru fondator al organizației Tapestry Intergenerational Education Foundation – TIEF și fondator al Fundației Transylvania College, adaugă următoarele: „Este cu adevărat nevoie de ajutorul și susținerea noastră. În primul rând, ne gândim la nevoile primare, cum sunt mâncarea, apa, un loc de dormit, lucruri necesare pentru a te simți în siguranță. Pe lângă acestea, acordarea sprijinului emoțional este la fel de importantă pentru păstrarea sănătății fizice și emoționale, fapt pentru care trebuie să preîntâmpinăm, pe cât posibil, apariția efectelor negative, atât pe termen scurt, cât și lung.”
Cartea „Blue and Yellow – Hope for Ukraine” a apărut la inițiativa unui grup internațional de profesioniști (psihologici, educatori, designeri și artiști din toată lumea), din care face parte și Simona Baciu. Fiecare persoană a simțit nevoia să se implice și să ofere ajutorul necesar realizării acestei cărți. Echipa Fundației Transylvania College din România a contribuit, de asemenea, la conceperea cărții, precum și la distribuirea acesteia.
Arta plastică este o formă accesibilă și eficientă de transpunere a gândurilor, trăirilor, emoțiilor și sentimentelor, care poate duce, pe lângă alte metode cunoscute, până la reducerea stresului. Cărțile de colorat printate pot fi un suport pentru persoanele care își exprimă cu greu stresul sau traumele prin scris sau verbal, fapt pentru care, odată folosite, ele pot dezvălui emoțiile oamenilor cu o mai mare acuratețe.
Lucrând alături de copiii și profesorii din Ucraina, în cadrul programului de susținere emoțională și educațională desfășurat la Transylvania College, au fost identificate nevoile persoanelor afectate de conflictul militar din Ucraina. Terapia prin artă este una dintre tehnicile prin care persoanele care se confruntă cu traume sau stres, își pot exprima emoțiile, conducând la o diminuare a tensiunilor și durerilor, de multe ori simțite la nivelul corpului, și la ameliorarea problemelor de somn (Art Therapy, Journal of the American Art therapy Association (Vol.34, 2017, Issue 1).
A fost demonstrat științific faptul că, „odată ce suntem concentrați la coloratul formelor și figurilor, fără a fi depășite liniile delimitatoare, suntem atenți la prezent, la ceea ce se întâmplă acum, fără a fi îngrijorați de trecut sau viitor”, susține dr. Sally Baas, psiholog și Președinte al Tapestry Intergenerational Education Foundation.
„Blue and Yellow – Hope for Ukraine” este prima carte dintr-o colecție de trei și a fost realizată sub îndrumarea artistului britanic Adrian Fisher, recunoscut pe plan mondial pentru creațiile unicate puse sub semnul stilului său artistic denumit Geomitica. Următoarele două cărți vor avea ca inspirație labirintul și puzzle-ul. Cele 1.000 de cărții printate în România vor fi distribuite gratuit.
Mesajele transmise de paginile colorate vor fi analizate de o echipă de psihologi din cadrul organizației TIEF. Specialiștii implicați vor oferi consiliere psihologică, necesară pentru susținerea emoțională a persoanelor refugiate.
Cu toții am auzit despre stres și traumă, iar poate că unii dintre noi le-am trăit la diferite intensități, momente și contexte. Cu toate acestea, când trecem prin momente dificile, este important să înțelegem cauzele care ne duc la astfel de experiențe negative, ca mai apoi să luăm măsuri, astfel încât să nu se amplifice sau să se repete. Înțelegerea propriilor percepții contribuie la prevenirea sau diminuarea factorilor de stres și traumă.
Conștientizând această nevoie socială a comunităților din care facem parte, programul Profesori Fericiți pentru România a lansat în luna martie o serie de webinar-ii sub numele de „Vorbim despre stres și traumă în timpurile dificile”. Pe parcursul webinar-iilor organizate, profesorii din ciclul de învățământ preuniversitar vor deprinde informațiile necesare despre gestionarea stresului și traumei în sala de clasă.
Sunt martorii a numeroase evenimente negative care ne fac să ne îngrijorăm din ce în ce mai tare, de la o zi la alta. În 2019, pandemia de coronavirus ne-a schimbat tuturor viețile în mod radical, făcându-ne să adoptăm măsuri la care nici nu ne-am fi gândit vreodată și izolând-ne de mediile sociale din care făceam parte. Acum, în 2022, după ce am început să ne însușim anormalitatea din 2019, un alt eveniment ne face să devenim îngrijorați, speriați, stresați sau chiar îngroziți: acțiunile militare desfășurate în Ucraina.
Elevii, având acces la numeroase surse de informare, sunt la curent cu ceea ce se întâmplă în întreaga lume. Trebuie să ne gândim că fiecare elev are propriul său bagaj emoțional, iar informațiile preluate îl pot influența negativ. Și copiii pot fi stresați, iar primii ani de viață, când te formezi, îți dirijează gândirea și deciziile în mod subconștient pe tot parcursul vieții.
Este posibil ca unele evenimente să nu poată fi explicate la o vârstă atât de fragedă, iar din acest motiv noi, în calitate de educatori, trebuie să înțelegem nevoile elevilor și să îi susținem cât mai eficient în gestionarea gândurilor, emoțiilor și sentimentelor negative. Să nu uităm că și adulții, de multe ori, au nevoie de sprijinul altor persoane pentru a putea face față provocărilor, motiv pentru care trebuie să ne îndreptăm atenția și asupra celor mai mici, care au nevoie de ajutorul nostru.
Prima serie de webinar-ii „Vorbim despre stres și traumă în timpurile dificile” se va desfășura în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Cluj și va avea loc în zilele de 10 martie, cu profesorii diriginți de la clasele de gimnaziu și liceu, respectiv 15 martie, cu profesorii pentru învățământul primar. Seria este destinată cadrelor didactice din județul Cluj, urmând să fie extinsă la nivel național.
Materialele puse la dispoziția profesorilor diriginți și a învățătorilor au fost create în colaborare cu experți în neuroștiință și psihologi din Statele Unite ale Americii și își propun să dezvolte reziliența la copii, elevi și adulți. Prin aceste webinar-ii, profesorii din ciclul preuniversitar vor avea acces la informații și resurse de actualitate, materiale create special pentru a-i ajuta pe elevi să se simtă în siguranță și care să faciliteze comunicarea la nivelul colectivului clasei.
Simona Baciu, președintele Fundației Transylvania College și fondatoarea programului ”Profesori Fericiți pentru România”, susține că informațiile despre gestionarea eficientă a stresului și traumei sunt necesare, atât în această perioadă, cât și în oricare alta care ne pune la încercare reziliența: „Trăim vremuri dificile în care simțim cu toții nesiguranța viitorului. În aceste momente, este necesar să avem grijă de noi, de cei dragi și importanți din viețile noastre, să nu ne neglijăm emoțiile și sentimentele, să încercăm să facem față acestor situații cu calm, raționament și răbdare. Majoritatea copiilor și adulților vor da dovadă de reziliență și vor depăși experiențele traumatice atunci când primesc sprijinul necesar.
Da, vor exista în continuare reacții de stres și traume pentru că toată lumea se confruntă cu efectele conflictului la care asistăm neputincioși în această perioadă”.
Chiar dacă programul a fost lansat la nivel local, în viitorul apropiat ne dorim să îl facem cât mai cunoscut la nivel național și internațional. În momentul de față, 900 de cadre didactice din județul Sibiu s-au înscris la webinar-iile noastre, iar în Republica Moldova ne-am propus să ne adresăm unui număr de peste 2000 de învățători și profesori diriginți.
Este important ca fiecare cadrul didactic să conștientizeze necesitatea gestionării gândurilor, emoțiilor și sentimentelor negative, precum și dezvoltarea rezilienței în perioadele dificile. Împreună putem învăța să ne susținem pe noi, între noi.
În următoarele zile, vom reveni cu informații referitoare la următoarele webinar-ii, precum organizarea, desfășurarea și multe altele pe pagina noastră de Facebook – Profesori Fericiți pentru România. Dorim să vă fim alături în această perioadă, iar dacă intenționați să vă participați sau aveți nelămuriri, vă răspundem cu drag la adresa de email profesorifericiti@gmail.com.
Mesaj din partea președintelui
Mă trezesc în fiecare dimineață în căsuța noastră din pădure cu un gând de recunoștință pentru o nouă zi, care începe. Când am auzit sintagma că „cei care iubesc ceea ce fac, nu muncesc nicio zi”, m-am regăsit imediat. Drumul zilnic spre școală este marcat de dorința de a ajunge cât mai repede și de a fi acolo, alături de colegii mei, cu care împărtășim pasiunea pentru educație.
Ultimii 30 de ani au fost anii în care am încercat să găsesc răspunsuri la multe întrebări, cum ar fi: ce îi face pe copii să fie fericiți în școală? Cum putem noi, ca și dascăli, să-i învățăm mai mult, decât o materie? Ce facem atunci, când nu mai avem energie și simțim că zilele sunt lungi și grele? De ce meseria de dascăl este una din cele mai fascinante meserii din lume?
În multe țări profesorii se regăsesc printre acele categorii profesionale cu cel mai ridicat nivel de stres și epuizare la locul de muncă. (Stoeber, J., & Rennert, D, 2008). Cercetările arată că peste 50% dintre profesori renunță la profesie în primii 5 ani de carieră. Ei simt că procesul de predare este unul extrem de dificil.
Adesea, dificultățile profesiei conduc profesorii extrem de eficienți înspre deficite sociale și emoționale și în ultimă instanță conduc la epuizare (Spilt, Koomen, & Thijs, 2011; Wisniewski & Gargiulo, 1997). Nu numai că acestea conduc la epuizare dar extenuarea emoțională și pierderea cadrelor didactice pot fi costisitoare pentru sistemul educațional, atât din punct de vedere financiar cât și academic (Klusmann, Richter, & Lüdtke,2016).
Puține studii există în România care să analizeze starea de bine a profesorilor și efectele acesteia asupra practicilor de predare și rezultatelor academice ale elevilor.
Simona Baciu, fondator Transylvania College și Profesori Fericiți pentru România în parteneriat cu Dr. Gilda Scarfe, fondator Positive Ed, UK au evaluat și investigat nivelul actual al stării de bine a profesorilor la nivel național cu ajutorul instrumentului „Teacher Flourishing Evaluation” care aparține Centrului de Prosperitate din cadrul Universității Harvard.
Centrul de Prosperitate din cadrul Universității Harvard a dezvoltat un instrument de măsurare a prosperității umane și vizează cinci domenii centrale: 1. fericire și satisfacție de viață; 2. sănătate fizică și mentală; 3. scop și sens; 4. caracter și virtute; 5. relații sociale apropiate.
Un total de 5227 profesori din învățământul preuniversitar românesc au participat la studiu (4817 femei and 366 bărbați). Din cei 5227 participanți 1691 (31%) profesează în mediul rural iar 3608 (69%) în mediul urban.
Rezultatele studiului erau promițătoare cu majoritatea participanților care se simțeau încântați de munca lor. Aceste rezultate erau valabile indiferent de contextul socio-demografic. În medie 83% au raportat că sunt satisfăcuți de viața lor în general.
Obiectivul nostru a fost să generăm estimări a numărului de profesori care sunt în stadiile de prosperitate, stagnare sau care au o sănătate mentală moderată. Aceste estimări au arătat că doar 32.5% sunt în stadiul de prosperitate, 5.6% stagnează iar marea majoritate au raportat un nivel moderat de sănătate mentală (61.9%).
Am descoperit, deasemenea, că deși majoritatea participanților erau satisfăcuți cu munca lor, 36% se simțeau singuri. Dintre respondenți 68.7% trăiau emoții pozitive precum bucurie sau fericire, însă doar două treimi au trăit astfel de emoții în ultimele 2 săptămâni.
Am decis să colectăm și date calitative prin consultații cu un grup de profesori selectați, deoarece am simțit că datele colectate sunt deconectate de realitatea dură cu care se confruntă profesorii. Am organizat interviuri cu mai mulți profesori dintre respondenții inițiali la studiu și am descoperit că peste 80% raportează că munca lor nu are niciun efect pozitiv asupra sănătății lor mentale sau a stării de bine. Aceasta se datorează parțial lipsei de autonomie și suport oferite de către conducerea școlii dar și lipsei de înțelegere a importanței stării de bine a profesorilor. Aceasta subliniază nevoia accentuată de a plasa sănătatea mentală și starea de bine a întregii comunități școlare în centrul atenției fiecărei instituții de învățământ pentru a încuraja profesorii să discute deschis despre grijile și preocupările lor. Persoanele intervievate au pus accentul pe nevoia de a fi ascultat, apreciat și înțeles și că recunoașterea efortului depus poate conduce la un sentiment de apreciere. Deasemenea, profesorii au spus că în perioadele extrem de dificile, simpla apreciere și recunoaștere a unui astfel de moment de către cei din jur pot conduce la un sentiment de validare. Interviurile au scos la suprafață importanța relațiilor de calitate între colegi dar în special importanța construirii unui sentiment de „împreună”.
Profesorii se bazează pe mai multe resurse atunci când se simt stresați sau îngrijorați la muncă. Familia și prietenii au fost numite ca principalele surse de suport de către majoritatea celor intervievați. Peste 85% au declarat că apelează la un coleg cu un rol similar însă puțini au declarat că pot apela la superiorul direct. O posibilă cauză de îngrijorare ar fi că 68% nu apelează la nimeni atunci când se simt stresați sau îngrijorați la muncă.
Profesorii au spus că discuțiile deschise despre sănătatea mentală sunt esențiale pentru a încuraja persoanele care trec printr-o perioadă dificilă să ceară ajutor.
Un procent extrem de redus a declarat că apelează la un profesionist sau un doctor dacă se simt îngrijorați sau stresați la muncă.
Alte descoperiri:
Majoritatea profesorilor au fost de acord că propria stare de bine are un impact direct asupra performanței lor profesionale, în special asupra capacității de a preda.
Dificultățile cu care se confruntă profesorii nu sunt neapărat legate de volumul de muncă așa cum se presupune de obicei ci adesea poate fi vorba de o situație de criză în viața personală; dificultăți în relație, decese sau boli grave dar și îngrijirea propriilor copii sunt printre factorii care pot să conducă la stres accentuat și datorită lipsei totale de suport emoțional în astfel de situații.
Profesorii au raportat un număr de situații profesionale care declanșează o stare de stres ridicată. Acestea includ perioadele aglomerate de pe parcursul anului școlar (perioada simulărilor și cea a evaluărilor naționale), presiunea activităților extra-curriculare, imprevizibilitatea, presiunea de a ține pasul cu schimbările dar și schimbările constante ale conducerii școlii.
Mulți dintre profesorii care nu aveau o stare de bine au discutat despre dorința de a fi în control și despre eforturile de a face totul perfect tot timpul; conștientizarea faptului că acestea nu sunt tot timpul posibile pare să fie o mare parte din vindecarea lor.
Majoritatea au declarat că s-ar bucura să aibă parte de mai multă susținere legat de cum să își gestioneze emoțiile și reacțiile.
Organizarea și prioritizarea sunt două abilități esențiale pe care profesorii trebuie să le învețe pentru a-și păstra o stare de bine.
Ca rezultat al acestui studiu sugerăm un model pentru implementarea programelor educaționale care vizează starea de bine a profesorilor, ce poate include standarde de acreditare, domenii de suport și modele de cursuri. Plantarea unei sămânțe de reziliență emoțională în cadrul dezvoltării profesionale a cadrelor didactice poate permite profesorilor să își construiască practici bazate pe știința prosperității umane.
Dacă profesorii au strategii de susținere a stării de bine vor putea să gestioneze mai ușor factorii de stres care apar la locul de muncă și nu doar pentru a supraviețui, dar pentru a prospera.
Și profesorii conștientizează că focalizarea pe propria stare de bine este esențială în susținerea stării de bine a elevilor (Sue Roffey, Wellbeing Australia, 2012).
Natura schimbătoare a societății are așteptarea ca școlile să adreseze justiția socială, să creeze un sentiment de apartenență, să dezvolte reziliența și să se țină departe de influențele presei, lucruri care încurajează așteptări nerealiste în ceea ce privește profesorii (Mccallum & Price, 2010).
John Hattie a trasat o legătură directă între motivația profesorului, sau lipsa acesteia și rezultatele academice ale elevilor.
„Când profesorii sunt epuizați sau copleșiți rezultatele academice ale elevilor lor au de suferit deoarece aceștia devin mai preocupați de propria supraviețuire.” (Hattie, 2013)
Sperăm ca cercetarea noastră să provoace conversații despre importanța prioritizării stării de bine și rezilienței profesorilor.
Luni, 5 Octombrie 2020, cu ocazia Ziua Internațională UNESCO a Educației și a profesorului s-a lansat la Cluj-Napoca Clusterul de educatie C-Edu – primul efort de ecositem în domeniul educației din România, un instrument colaborativ de lucru pentru a răspunde marilor întrebări și provocări în domeniul educației secolului XXI, accentuate în ultimele luni de pandemia COVID19 și de a crește calitatea accesului la învățare pe întreg parcursul vieții.
Fondat de către șase universități clujene, Inspectoratul Școlar Județean Cluj, Fundația Transylvania College, Consiliul Județean Cluj și Primăria municipiului Cluj-Napoca clusterul de educație are drept misiune crearea unei platforme inclusive de co-design și abordare cros-sectorială a nevoilor comunităii privind educația, accesul inclusiv și adaptat timpurilor la învățare. De asemenea, C-Edu încurajează crearea unor procese de colaborare între sectorul public și cel privat, între adminsitrații, instituții de învățare, companii și organizații non-guvernamentale care să permită o mai bună integrare a tinerilor pe piața muncii, o dată finalizat parcursul lor educațional.
La eveniment au participat Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca, Marius Mânzat-vicepreședinte al Consiliului Judetean Cluj, Mircea Abrudean, prefect al judetului Cluj, Marinela Marc inspector general școlar în cadrul IȘJ Cluj, Anca Buzoianu, rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu”, Cornel Cătoi, rectorul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară, Daniela Popoescu, prorector al Universității Tehnice Cluj-Napoca, Mara Rațiu, prorector al Universității de Arte și Design, Nelida Nedelcuț, prorector al Academiei de Muzică ”Gheorghe Dima”, Christian Săcărea, prorector al Universității Babeș – Bolyai și Simona Baciu – fondator Transylvania College Foundation. Alături de aceștia au mai participat membrii delegați în grupul de lucru al clusterului de educație ai fiecărei entități membre, reprezentanții companiilor și organizațiilor non-guvernamentale care au aderat la clusterul de educație, precum și doi elevi clujeni, ca reprezentanți ai tinerilor elevi și studenți la eveniment.
Cu ocazia lansării Clusterului de educație C-Edu membri fondatori au plantat câte un arțar în incinta Centrului Regional de Industrii Creative din Cluj Innovation Park în cadrul programului „Clujul verde”, punând astfel bazele parcului Educației. Un astfel de arbore a mai fost plantat de către prefectul județului Cluj, Mircea Abrudean, ca reprezentant al Guvernului României, precum și de către doi tineri elevi clujeni, în numele Președinției României.
Rolul Clusterului C-Edu
Principalul rol al clusterului de educație în ecosistemul de inovare local și regional este de a crea o platforma de colaborare și dialog centrată pe educație, care să încurajeze participativitatea și utilizarea instrumentelor colaborative de a căuta soluții la problemele cu care ne confruntăm, alături de multe alte comunități în această perioadă privind asigurarea accesului la învățare pe tot parcusul vieții.
Conform fondatorilor săi, scopul clusterului de educație C-Edu este „de a acționa ca un spațiu de dialog și colaborare între principalii actori implicați în educație, cu scopul a îmbunătăți accesul elevilor și studenților la structuri educaționale și formative, de a crește calitatea proceselor educaționale și de a conecta educația continuă cu mediul economic. C-EDU va susține intersectarea formării profesionale cu cercetarea şi inovarea, în scopul racordării educației la dinamica schimbărilor sociale. Clusterul de educație C-EDU își asumă conceptul de entitate inovatoare în ceea ce privește formarea capitalului uman adaptat la inovațiile și schimbările tehnologice care condiționează dezvoltarea educațională. Viziunea C-EDU este cea a unui ecosistem educațional conectat și competent, care pune în centrul proceselor educaționale elevul/studentul, asigurându-i acestuia instrumentele și abilitățile care îl vor transforma într-un membru al societății competent, empatic și participant activ la structurarea comunității” se arată în actul constitutiv al clusterului.
„Este o inițiativă extraordinară, prima de acest tip din România. La Cluj-Napoca suntem obișnuiți cu parteneriatul dintre administrație, sectorul academic, ong-uri și companii pentru proiectele comunității. Iată că acum acest parteneriat se materializează și în domeniul educației. Din punctul de vedere al Guvernului României vă transmitem și oferim întreg sprijinul de care suntem capabili, deoarece educația este o prioritate și trebuie sprijinită la toate nivelurile” a explicat prefectul județului Cluj, Mircea Abrudean.
La rândul lor, membrii fondatori ai clusterului de educație au explicat motivația lor de a crea această structură asociativă pentru a o pună în slujba nevoilor educației la Cluj-Napoca și nu numai.
Primăria municipiului Cluj-Napoca
”Pentru a servi nevoile comunității privind accesul la educație, la învățare este important sa facem un efort de comunitate. Asistăm astăzi la o perioadă istorică care impune schimbări pe verticală ale modului în care ne raportăm la educație. Pandemia COVID19 din acest an nu a făcut decât să acutizeze această nevoie de schimbare și să o facă mai implicită.
C-Edu este un răspuns al comunității noastre, creat în plină pandemie și o dovadă a faptului că înțelegem că răspunsurile la nevoile noastre se găsesc mai ușor împreună.
Prin clusterul de educație, comunitatea noastră va putea întreține un dialog foarte eficient cu nivelul european de decizie și implementare a recent lansatei Agende Europene pentru Educație – European Education Area, care are stetate obiectivele Uniunii Europene pentru perioada 2020- 2025. De asemenea, vom putea să colaborăm în contextul hub-ului European pentru Educație Digitală, care este gândit ca un spațiu de colaborare și încurajare a sinergiilor între nivelul politic european de decizie, Comisia Europeană și actorii regionali și locali relevanți în atingerea obiectivelor de digitalizare a accesului la educație, de creere a unei rețele naționale de consultare și se întărire a dialogului între sectorul privat și cel public” a mai completat Emil Boc.
Consiliul Județean Cluj:
”Evenimentul pe care îl marcăm acum, este unul care provine din însăși fibra noastra, a clujenilor, a ardelenilor care au dat națiunii “Școala ardeleană” a declarat președintele CJ Alin Tișe.
Academia de Muzică Gheorghe Dima:
”În orașul Cluj-Napoca există o rețea performantă a clusterelor care este deschisă cooperării cu entități de succes din țară, Uniunea Europeană și cu țările din regiune. Un cluster pe educație va susține și promova mediul educațional renumit al orașului, realizând o platformă de învățare și practică aplicată constituită pe tradiție, deschidere și dezvoltare. Crearea unui cluster regional pe tema educației reprezintă o oportunitate dar și o provocare pentru Academia Națională de Muzică Gheorghe Dima, prin facilitarea dialogului, a colaborării între mediul preuniversitar cu cel universitar și instituțiile profesionale facilitându-se configurarea unei oferte curriculare interinstituționale, care va dezvolta competențe transversale în programe de formare dedicate. Conectarea structurilor educaționale cu cele profesionale, precum și sprijinirea inițiativelor și a proiectelor educaționale de către mediul de afaceri va imprima un caracter aplicativ care va putea, în viitor, valoriza potențialul tinerilor în formare. Schimbul de informații în domeniul educațional și cultural, organizarea unor programe interdisciplinare precum și implementarea unor proiecte inovatoare în domeniu vor crea premisele racordării învățământului clujean la dinamica rapidă a schimbării pretinsă de transformările momentului. Ne dorim ca această rețea a instituțiilor să devină un model de abordare educațională care să susțină formarea profesională prin practică aplicată, cercetare și inovare” a declarat Nelida Nedelcuț, prorector al Academiei de Muzică Ghoerghe Dima Cluj.
Universitatea de Artă și Design Cluj:
”Aderarea Universității de Artă și Design din Cluj-Napoca (UAD) la inițiativa înființării unui cluster de educație se bazează pe următoarele argumente:
-conectarea de facto a învățământului preuniversitar cu cel universitar prin realizarea de proiecte ce urmăresc întregul traseu educațional al copiilor și tinerilor;
-integrarea sistemului de învățământ clujean în angrenajul pluri sectorial al comunității clujene prin setarea unei strânse cooperări cu autoritățile locale și cu mediul de afaceri;
-colaborarea strânsă și coerentă a sistemului de învățământ clujean cu inițiativele din sectorul neguvernamental în vederea îmbunătățirii continue a calității educației formale în raport cu cea nonformală.
UAD are convingerea că înființarea clusterului de educație C-EDU va contribui decisiv la atingerea obiectivelor mai sus enunțate. Mai mult, un astfel de cluster va constitui, cu siguranță, un eficient instrument de inovare continuă la nivelul comunității clujene, dată fiind componența sa trans sectorială” a explicat Mara Rațiu, prorector UAD.
Universitatea Babeș – Bolyai:
„UBB este încântată să facă parte din această inițiativă de educație, pentru că ea se încadrează misiunea noastră. Noi suntem actori implicați în nu doar în educația tinerilor, ci și formatori și de educatori și profesori în România. Suntem fideli motto-ului nostru ”tradiție și excelență”. Tradiția în educație se reflectă din istoria îndelungată a acestei universități, e peste 400 de ani. Totodată excelența care se reflectă în calitatea actului educațional în activitatea de cercetare și parteneriatele pe care le avem și mai ales sper să se reflecte în acest parteneriat anunțat azi, într-un spațiu al industriilor creative. UBB își dorește ca excelența să se regăsească în toate activitățile pe care le vom dezvolta în cadrul acestui cluster, pentru că în lumea globală în care ne dezvoltăpm este nevoie de acest tip de parteneriat pentru a ne dezvolta într-un adevărat pol de inovare” a explicat prorectorul UBB Christian Săcărea.
Universitatea de Medicină și Farmacie ”Iuliu Hațieganu”
„Activitatea educațională din cadrul universității noastre este caracterizată, pe lângă metodele tradiționale, și prin educația interprofesională, învățarea pe tot parcursul vieții și internaționalizare. Din acest motiv, crearea unui cluster educațional, care să adune la un loc principalele instituții din domeniul educației și companiile private, în beneficiul elevilor și studenților, nu poate să aducă decât beneficii și plus valoare atât pentru comunitatea academică, cât și pentru întreaga comunitate clujeană.
Universitatea de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca susține și se implică în acest demers inovator cu gândul că vom putea oferi din expertiza noastră pentru formarea tinerilor clujeni și, la rândul nostru, vom beneficia de noi oportunități de dezvoltare a activității noastre. Împreună, vom avea o contribuție majoră la formarea și perfecționarea resursei umane – cea mai importantă resursă intelectuală și profesională.” a declarat prof. dr. Anca Dana Buzoianu, rectorul UMF “Iuliu Hațieganu”.
Universitatea de Științe Agricole Medicina Veterinară:
”USAMV Cluj-Napoca se va implica atât din punct de vedere academic, cât și practic, în misiunea C-Edu de a forma studenți capabili să participe activ la dezvoltarea societății din punct de vedere tehnologic, inovativ si cultural. Sperăm, astfel, să consolidăm Clujul ca pol de excelență în cercetare, inovare și dezvoltare. Istoria și tradiția de peste 150 de ani a universității noastre, precum și strategiile educaționale moderne care o ghidează în prezent, reprezintă garanția implicării în atingerea obiectivelor Clusterului de Educație C-Edu” a spus Cornel Cătoi Rectorul USAMV Cluj.
Universitatea Tehnică Cluj-Napoca:
”Viitorul este în ochii celui care privește departe. Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca se alătură acestei inițiative ca răspuns la misiunea pe care și-o asumă , aceea de a fi un promotor al educației în societate și implicit in comunitatea clujeană. Ca membru în structuri de tip Cluster, credem că acestea reușesc să integreze și să
mobilizeze eforturi susținute care să valorifice capacitatea părților pentru rezultate pe termen lung” a mai declarat Daniela Popescu, preiorector al UTCN Cluj.
Inspectoratul Școlar Județean Cluj:
”De ce un Cluster de Educație la Cluj-Napoca? Poate pentru că este un oraș în care municipalitatea acordă o atenție sporită educației, prin toate proiectele și programele pe carele finanțează. Poate pentru că este un oraș exemplu de multiculturalitate, care performează în foarte multe domenii de activitate, care are universități de top, atractive nu numai pentru absolvenții de liceu din țară, cât și pentru mulți tineri din afara țării, care are cel mai performant învățământ preuniversitar din țară. Poate pentru că, aici, toți factorii de decizie au înțeles că, numai împreună, învățământul preuniversitar, public și privat, mediul academic și de business, cu susținerea autorităților, pot contribui la derularea de proiecte comune, benefice pentru tot ceea ce înseamnă mediu educațional, dar și economic, pentru că numai un învățământ conectat la piața muncii, care răspunde nevoilor comunității este un învățământ de calitate.
De ce în 5 octombrie? Pentru că este cea mai potrivită zi de lansare a primului cluster de educație la nivel național data la care se sărbătorește Ziua Internațională a Educației, o zi în care se cuvine, mai mult ca oricând să medităm asupra importanței educației în formarea copiilor și a tinerilor, dar nu numai, pentru că, este din ce în ce mai evidentă necesitatea formării și dezvoltării personale și profesionale continue.
Platon afirma că “Educația este cel mai frumos dar pe care-l poate dobândi omul”, iar acest Cluster educațional înființat la Cluj-Napoca ne dorim să ofere comunității clujene motive de satisfacție prin toate activitățile derulate în sprijinul beneficiarilor direcți și indirecți ai educației!” a conchis Marinela Marc, inspector școlar general, Inspectoratul Școlar Județean Cluj
Fundația Transylvania College:
Fundația Transilvania College se alătură inițiativei de înființare a Clusterului de educație. C-EDU, integrând misiunea acestuia în propria sa misiune. Născut în citadela educației, Cluj-Napoca, Clusterul C-EDU va deveni un element de coagulare a tuturor forțelor care fac educația puternică, pregătită pentru a forma tinerii secolului XXI.
Am plantat astăzi 12 arțari, care vor crește în următorii ani puternici și falnici, exact așa cum ne dorim cu toții să arate educația. Împreună vom face ca acest vis să devină realitate. Azi, fondatorii, alături de comunitatea de business și societatea civilă clujeană, au semnat un pact prin care spunem un „DA” răspicat educației moderne și susținerii liderilor de mâine. Fiecare tânăr are dreptul să fie un lider care pornește pe drumul vieții cu încredere și curaj datorită educației pe care i-o oferim.
Educația este conectare și colaborare iar rolul Clusterului C-EDU este acela de a conecta structuri profesionale cu cele educaționale și societatea civilă, având în curând vizibilitatea și impactul pe care îl dorim.
Prin această asociere, ne dorim să susținem o nouă generație de tineri angajați să contribuie la susținerea și dezvoltarea societății în care trăim. Plantarea acestor 12 arțari va deveni simbolul creșterii, al încrederii și al colaborării pentru Educație. Sunt sigură că acesta este doar începutul, iar membrii fondatori își asumă rolul și contribuția la dezvoltarea unei educații moderne, adaptată secolului nostru” a declarat Simona Baciu,
Fondator al Programului Profesori Fericiți pentru România și Transylvania College Foundation.
Detalii suplimentare privind Clusterul de educatie C-Edu:
https://c-edu.ro/ https://files.primariaclujnapoca.ro/hotarare_consiliu/2020/08/20/642.pdf http://www.cjcluj.ro/assets/uploads/hotarari-cjc/160_5_participare%20asocia%C8%9Bie%20Cluster%20de%20educa%C8%9Bie%20Cluj.pdf
Detalii suplimentare privind eforturile Comisiei Europene privind viitorul educației: https://ec.europa.eu/education/education-in-the-eu/european-education-area_en
Ediția 2023
Februarie – Luna Stării de Bine a Profesorului s-a aflat, în acest an, la cea de-a patra ediție. Evenimentul a fost pus sub umbrela unui concept nou – apartenența -, pe care l-am privit ca un fundament al stării de bine în școli.
Tema evenimentului
Tema apartenenței în mediile educaționale a fost identificată inclusiv prin Studiul Starea de Bine a Profesorului din România. Rezultatele studiului au arătat că 80% din respondenți susțin că munca lor nu are niciun efect pozitiv asupra sănătății lor mintale sau a stării de bine. Interviurile conduse în cadrul studiului au subliniat necesitatea creării unor comunități care să favorizeze solidaritatea, empatia, compasiunea, aprecierea și discuțiile deschise despre problemele pe care trebuie să le înfrunte. Studiului Național „Starea de bine a profesorului” a fost realizat de Fundația Transylvania College și Positive Ed, iar instrumentul folosit a fost Teacher Flourishing Evaluation, care aparține The Human Flourishing Program, din cadrul Harvard University.
Sentimentul de apartenență se formează odată cu obținerea atenției, înțelegerii, acceptării, respectului și sprijinului din partea membrilor grupului, precum și prin acordarea aceleiași nivel de implicare ca cel primit. Nevoia de a aparține unui grup poate duce, de asemenea, la schimbări în comportamente, convingeri și atitudini, pe măsură ce oamenii se conformează normelor și așteptărilor grupului.
Structura evenimentului
Fiecare săptămână a avut o tematică specifică, definită de pilonii apartenenței:
Evenimentul a fost structurat, astfel încât, în fiecare săptămână să fie lansată o provocare săptămânală, un webinar specific tematicii săptămânale, un scurt episod cu noutăți despre starea de bine din lume, o reflecție și un articol. Pe lângă aceste activități, în unele zile am avut alături de noi invitați speciali, care ne-au vorbit despre starea de bine și apartenență și ne-au expus perspectivele lor în calitate de specialiști: Larisa Sohorca, Raluca Anton, Nadia Tătaru.
Tot în cadrul lunii februarie, în data de 4.02.2023, am organizat lansarea cărții Ghidul Profesorului din Tine, scrisă de Simona Baciu și Susan Shapiro. Evenimentul a avut loc la Cărturești Iulius Mall din Cluj-Napoca, timp în care am purtat și o discuție despre starea de bine împreună cu Cristina Varo.
Evenimentul Februarie – Luna Stării de Bine a Profesorului s-a încheiat cu anunțarea celor 5 câștigători ai concursului. Cu această ocazie, dorim să felicităm toți participanții care s-au implicat și activitățile propuse și ne-au urmărit cu interes!
Ediția 2022
Am creat acest concept, al Lunii Stării de Bine a Profesorilor, din dorința de a promova beneficiile stării de bine a profesorilor, în clasă și în afara ei, pentru că sănătatea emoțională și socială a profesorului are un impact pozitiv în comportamentul și succesul școlar al elevilor.
Pe tot parcursul lunii, am organizat o serie de activități online dedicate profesorilor, menite să le ofere sprijinul necesar pentru ca ei să se simtă confortabil în rolul lor de creatori de educație și să transmită mai departe, elevilor, bucurie, entuziasm și atitudine pozitivă. Marele avantaj al acestor evenimente virtuale este acela că am putut crește numărul de legături create cu profesorii din întreaga țară, am făcut schimb de experiențe și idei și am vom dezvoltatt frumoasa comunitate ce s-a format în jurul programului Profesori fericiți pentru România. Scopul acestui program este de a:
În cadrul ediției din acest an, Fundația Transylvania College își propune să organizeze:
1. Un webinar condus de Simona Baciu, președintele Fundației Transylvania College și fondator Profesori Fericiți pentru România
2. Două workshopuri online, susținute de trainerii Profesori Fericiți pentru România
Lansarea unui material didactic, sub forma unei culegeri de exerciții pentru starea de bine a profesorului
3. Organizarea mai multor concursuri ce vor avea ca premiu cartea The Teacher Within, scrisă de Simona Baciu și Susan Shapiro și care stă la baza training-ului național Starea de Bine a Profesorului – o călătorie conștientă.
Ediția 2021
Februarie – Luna Stării de Bine a Profesorului în educația românească
Fundația Transylvania College prin Programul Profesori Fericiți pentru România și Finnish Teacher Training Centre Sibiu au organizat, în luna februarie, cea de-a doua ediție a Lunii Stării de Bine a Profesorului, un proiect prin care s-au promovat beneficiile stării de bine a profesorilor, în clasă și în afara ei, pentru că sănătatea emoțională și socială a profesorului are un impact pozitiv în comportamentul și succesul școlar al elevilor.
Acestei inițiative s-au alăturat 10 școli private din țară: Transylvania College (Cluj-Napoca), Școala Gimnazială Româno-Finlandeză (București), Avenor College (București), Școala Prems (Brașov), Școala Internațională Paradis (Iași), Școala Internațională (Baia Mare), Școală Româno-Britanică (Craiova), Școala Petre Ispirescu (Constanța), Școala Babel (Timișoara) și Școala Gimnazială Româno-Finlandeză ERI (Sibiu).
Scopul acestui proiect a fost de a:
În cadrul Lunii Stării de Bine a Profesorului, s-au organizat o serie de activități online dedicate profesorilor, menite să ofere sprijinul necesar pentru ca ei să se simtă susținuți în rolul lor de creatori de educație și să transmită mai departe, elevilor, bucurie, entuziasm și atitudine pozitivă.
“Marele avantaj al acestor evenimente virtuale a fost acela că am putut să creăm legături cu profesorii din întreaga țară, am putut să facem schimb de experiențe și idei și ne-am dezvoltat o frumoasă comunitate ce s-a format în jurul programului Profesori fericiți pentru România.”, a transmis Simona Baciu, fondatoarea programului Profesori Fericiți pentru România.
“Ne-am dorit ca profesorii să nu se simtă singuri, să știe că pot oricând să întrebe, să ceară ajutorul și să crească împreună. Pentru că un profesor care este bine are un impact infinit mai mare și asupra stării de bine a elevilor din fața lui”, a fost mesajul Elenei Lotrean, fondatoarea Finnish Teacher Training Centre.
Calendarul evenimentelor:
Serie de webinarii pentru Starea de Bine a profesorului
În 8 și 22 februarie, începând cu ora 17:00, au avut loc două webinarii dedicate profesorilor, împreună cu fondatori și directori de școli private din România, în cadrul cărora s-au împărtășit metode, experiențe și modele de bună practică pentru Starea de Bine a profesorilor. Înscrierea la aceste evenimente gratuite a fost disponibilă pe site-ul teachertraining.ro, în secțiunea Calendar.
Dacă a fost joi, a fost despre Starea de Bine!
În 4, 18 și 25 februarie, pe pagina de Facebook Profesori Fericiți pentru România, s-au organizat Conversații pentru Starea de Bine, o serie de întâlniri live, în care s-au discutat, împreună cu Gabriela Secoșan – directorul programului de training Profesori fericiți pentru România, Simona Baciu – fondatoarea Profesori Fericiți pentru România și autoarea cărții “Profesorul din tine” și invitații lor – specialiști în educație și lideri de opinie în domeniu, despre provocările pe care le întâmpină profesorii în această perioadă și despre cum le pot gestiona pentru a-și menține Starea de Bine. Invitatele celor trei sesiuni de discuții au fost: Nadia Crișan – Executive Director, Woodrow Wilson School of Public and International Affairs at Princeton University, Gilda Scarfe – Director și fondator al proiectului de consultanță educațională inovatoare la nivel global Positive Ed, Cătălina Novac – Senior International Student Advisor in the Office of Education and Sponsored Programs at Northern Virginia Community College.
Webinar Neuroștiințe și Starea de Bine a profesorilor
În 15 februarie, de la ora 15:00, webinarul Neuroștiințe și Starea de bine va trata, din punct de vedere al chimiei și biologiei, modul în care starea de bine influențează capacitățile fiziologice ale creierului. Invitata Elenei Lotrean, fondatoarea Finnish Teacher Training Center, la acest webinar a fost Laura Popa, care a împărătășit participanților din experiența sa de profesor, mentor, director și formator. Câteva din punctele atinse în cadrul acestei întâlniri au fost: neuroplasticitatea, blocajele emoționale și motivarea învățării indiferent de context. Acest webinar a fost distribuit live pe pagina Finnish Teacher Training Centre, iar înscrierea s-a făcut pe site-ul teachertraining.ro (în secțiunea de calendar).
Comunitatea suntem noi!
Profesorii au fost invitați să împărtășescă, în comunitatea Profesori Fericiți pentru România, exemple de metode pe care le folosesc pentru a aduce și păstra starea de bine în clasa lor. Pe parcursul lunii februarie, pe pagina de Facebook Profesori Fericiți pentru România, au fost distribuite o serie de înregistrări scurte, împărtășite de profesori pentru profesori.
Podcastul Profesori Fericiți pentru România
Odată cu toate aceste evenimente, s-a lansat și Podcastul Profesori Fericiți pentru România, dedicat Conversațiilor pentru Starea de Bine, care a fost creat din dorința de a veni în sprijinul profesorilor și al tuturor celor care au dorit să-și practice profesia cu blândețe și entuziasm. Ce putem face să ne simțim mai bine, să depășim stresul, anxietatea și neliniștea, să ne acceptăm și să ne valorizăm mai mult pe noi înșine? Cum putem crea o atmosferă plăcută la clasă, transmițându-le elevilor noștri gânduri pozitive, care să-i facă să se participe cu bucurie la orele noastre? De ce este nevoie pentru a fi un profesor fericit? Răspunsurile la aceste întrebări s-au găsit în colecția de Conversații pentru Starea de Bine, în care s-a discutat despre provocarea de a fi dascăl în aceste vremuri altfel.
Podcastul Profesori Fericiți pentru România este disponibil în varianta audio și pe platformele:
Spotify
https://open.spotify.com/show/4wxnsq4…
Google Podcasts
https://www.google.com/podcasts?feed=…
Breaker
https://www.breaker.audio/podcast-pro…
Pocket Casts
https://pca.st/h8r2adi3
RadioPublic
https://radiopublic.com/podcast-profe…
Anchor
2020, Februarie – Luna stării de bine a profesorului în educația românească
Fundația Transylvania College, prin Programul Profesori Fericiți penru România, împreună cu Finnish Teacher Training Center au declarat luna februarie, ”Luna stării de bine a profesorului”.
Educația în România are mare nevoie de încredere, de unitate, de solidaritate. Chiar dacă un profesor e singur în clasă, nu trebuie să fie #SingurLaClasă. Avem încredere în profesori, dar trebuie să le și oferim sprijinul necesar ca ei să se simtă confortabil în rolul lor de creatori de educație. Sănătatea emoțională și socială a profesorului are un impact pozitiv în comportamentul și succesul școlar al elevilor.
Finnish Teacher Training Center împreună cu Programul Profesori Fericiți pentru România au inițiat un parteneriat pentru profesori. Am început cu 10 fondatori de școli din România și am declarat împreună februarie „Luna stării de bine a profesorului” în educația românească. Pe parcursul lunii februarie au fost organizate 10 workshop-uri dedicate profesorilor, o invitație deschisă pentru a împărtăși metode, experiențe și modele de bună practică.
Cele 10 workshop-uri au propus experiențe care au demonstrat în fiecare zi că se poate ca greșeala să fie o super oportunitate pentru învățare, că aprecierea profesorilor și copiilor poate muta munții și că avem nevoie de perseverență, răbdare și blândețe ca să ajungem acolo.
Seminariile au fost gratuite si au avut loc la Cluj-Napoca – Fundația Transylvania College, București – Școala Gimnazială Româno-Finlandeză și Avenor College, Brașov- Școala Prems, Iași – Școala Internațională Paradis, Baia-Mare – Școala Internațională, Craiova – Școala Britanică, Constanța – Școala Petre Ispirescu, Timișoara- Școala Babel, Sibiu – Școala Primară Româno-Finlandeză.
Calendarul evenimentelor:
Cluj – Napoca- 8 februarie- Simona Baciu, Transylvania College
https://teachertraining.ro/events/luna-februarie-luna-starii-de-bine-a-profesorului-cluj/
București- 15 februarie- Alina Cîrjă, Școala Gimnazială Româno-Finlandeză
https://teachertraining.ro/events/luna-februarie-luna-starii-de-bine-a-profesorului-bucuresti-ro-fin/
Brașov- 15 februarie- Ornela Anghel, Școala Prems
https://teachertraining.ro/post_type=ajde_events&p=3784&preview=true
Iași- 15 februarie- Oana Albu, Școala Internațională Paradis
https://teachertraining.ro/events/luna-februarie-luna-starii-de-bine-a-profesorului-iasi-sc-int-paradis/
Baia-Mare- 22 februarie- Flavia Zah, Școala Internațională
https://teachertraining.ro/events/luna-februarie-luna-starii-de-bine-a-profesorului-baia-mare-scoala-internationala/
Craiova- 22 februarie- Cristina Cătană-Bucă, Școala Româno-Britanică
https://teachertraining.ro/events/luna-februarie-luna-starii-de-bine-a-profesorului-craiova-sc-britanica/
Constanța- 22 februarie- Loredana Muhscina, Școala Petre Ispirescu
https://teachertraining.ro/events/luna-februarie-luna-starii-de-bine-a-profesorului-constanta-scoala-petre-ispirescu/
Timișoara- 29 februarie- Monica Diaconu, Școala Babel
https://teachertraining.ro/events/luna-februarie-luna-starii-de-bine-a-profesorului-timisoara-scoala-babel/
Sibiu- 29 februarie- Elena Lotrean, Școala Primară Româno-Finlandeză
https://teachertraining.ro/events/luna-februarie-luna-starii-de-bine-a-profesorului-sibiu-scoala-primara-romano-finlandeza/
București- 29 februarie- Diana Segărceanu, Avenor College
https://teachertraining.ro/events/luna-februarie-luna-starii-de-bine-a-profesorului-bucuresti-avenor-college/